Publicații

Hartel, T., Dorresteijn, I., Klein, C., Máthé, O., Moga, C.I., Öllerer, K., Roellig, M., von Wehrden, H., Fischer, J. (2013) Wood-pastures from a traditional rural region of Eastern Europe: characteristics, biodiversity and threats. Biological Conservation, 166: 267-275.

Principalele constatări:

1. Pășunile cu arbori sporesc diversitatea arborilor la scara peisajului. 
2. Pășunile cu arbori sunt rezervoare mari de arbori bătrâni în sistemele agricole tradiționale. 
3. Pășunile cu arbori sporesc în mod real diversitatea speciilor de arbori și a trăsăturilor funcționale la scara peisajului. Pentru o conservare eficientă a arborilor, ar trebui să se ia în considerare simultan pădurile și pășunile cu arbori.

Hartel, T., Hanspach, J., Abson, D., Mathe, O., Moga, C.I., Fischer, J. (2014) Bird communities in traditional wood-pastures with changing management in Eastern Europe. Basic and Applied Ecology 15: 385-395.

Principalele constatări:

1. Pășunile cu arbori au comunități de păsări distincte în comparație cu pădurile și pășunile fără arbori.
2. Toate cele trei elemente ale peisajului au specii de păsări de interes pentru conservare.
3. Pădurile înalte, pășunile cu arbori și pășunile fără arbori ar trebui luate în considerare în ansamblu pentru a maximiza speciile de păsări și fondul de diversitate funcțională la scară peisagistică.

Hartel, T., Hanspach, J., Moga, C.I., Holban, L., Szapanyos, A., Tamas, R., Horvath, Cs., Reti, K.O. (2018) Abundance of large old trees in wood-pastures of Transylvania (Romania). Science of the Total Environment 613: 263-270.

Principalele constatări:

1. Abundența arborilor mari și bătrâni aparținând unor specii diferite este sensibilă la diferiți factori sociali și ecologici.
2. Caracteristicile sociale, culturale și de mediu ar trebui să fie adoptate simultan pentru a înțelege abundența și compoziția speciilor de arbori mari și bătrâni din pășunile cu arbori.

Tölgyesi, Cs., Bátori, Z., Gallé, R., Urák, I., Hartel, T. (2018) Shrub encroachment under trees diversifies the herb layer in Romanian silvopastoral system. Rangeland Ecology and Management 71: 571-577.

Gallé R, Urák I, Nikolett G-S, Hartel T. (2017) Sparse trees and shrubs confers a high biodiversity to pastures: Case study on spiders from Transylvania. PLoS ONE 12(9): e0183465. https://doi.org/10.1371/journal.pone.0183465

Cele două studii de mai sus au fost implementate în același sistem. Mesajele cheie sunt reunite aici.

Principalele constatări:

1. Arborii împrăștiați, arbuștii, pășunile fără arbori și liziera pădurii au comunități de plante și păianjeni distincte în cadrul aceluiași sistem pășune-pășune.
2. Au fost identificate specii noi de păianjeni pentru România și peste 15 specii de păianjeni care sunt considerate rare pe diferite liste roșii.
3. Arborii și arbuștii împrăștiați pe pășune sporesc diversitatea funcțională atât a plantelor, cât și a păianjenilor de pe pășune, fiind astfel esențiale pentru reconcilierea biodiversității cu producția. 

Hartel, T., Nita, A., Rozylowicz, L. (2020) Understanding human-nature connections through value networks: the case of ancient wood-p15+astures from Central Romania. Sustainability Science, 15 1357–1367.

Hartel, T., KO Reti, Craioveanu, C. (2017) Valuing scattered trees from wood-pastures by farmers in a traditional rural region of Eastern Europe. Agriculture, Ecosystems and Environment, 236: 304-311.

Cele două studii de mai sus au fost implementate în același sistem. Mesajele cheie sunt reunite aici.

Constatări cheie:

1. 1. Fermierii manifestă o preferință clară pentru pășunile cu arbori în comparație cu pășunile fără arbori.
   2. Arborii maturi de pe pășunile cu arbori au în principal valori tangibile, în timp ce copacii mari și bătrâni au valori intangibile.
   3. Arborii prăbușiți ar trebui îndepărtați/eliminați de pe pășuni.
   4. Relațiile dintre om și arbori pe pășuni pot fi înțelese prin prisma conceptuală și metodologică a științei rețelelor.

Balázsi, Á., Dänhardt, J., Collins, S., Schweiger, O., Settele, J., Hartel, T. (2021) Understanding cultural ecosystem services related to farmlands: Expert survey in Europe. Land Use Policy 100, 104900

Principalele constatări:

1. Serviciile ecosistemice culturale (CES) sunt apreciate de experți, dar, în același timp, greu de cuantificat.
2. În special valorile estetice, de patrimoniu cultural, educaționale și recreative au fost considerate cele mai relevante subcategorii de CES. 
3. Abordările interdisciplinare, planificarea peisagistică și abordările integratoare știință-politică au fost percepute ca fiind cele mai promițătoare metodologii pentru îmbunătățirea abordării CES pentru politică și gestionare.

Hartel, T., Fischer, J., Girma, S.D., Apollinaire, W. (2023) The Traditional Ecological Knowledge conundrum. Trends in Ecology and Evolution, in press.

Articol rezultat din proiectul prezent DBU.

Principalele constatări:

1. Cunoștințele ecologice tradiționale (TEK) câștigă proeminență în rândul ecologistilor, deoarece pot ajuta la informarea managementului ecosistemului. 
2. Uneori, TEK este menținută nu din cauza valorilor pozitive despre mediu, ci din cauza sărăciei și a lipsei de opțiuni. Lucrarea discută această enigma și prezintă ipoteze pentru cercetări viitoare.

Hartel, T., Torralba, M., Balazsi, A., Fagerholm, N., Plieninger, T. (2018) Forum: Social-Ecological Archetypes for European Rangelands. Rangeland Ecology and Management 71: 536-544.

Principalele constatări:

1. Sistemele pastorale pot exista în mai multe arhetipuri social-ecologice. Nu toate favorizează sistemele pastorale de tip pășune-pășune. 
2. Fiecare dintre aceste arhetipuri poate fi, de asemenea, înțeles ca stări de echilibru social-ecologic cu provocări specifice de sustenabilitate.
3. Cele mai multe dintre sistemele actuale de pășunat pe păsunile cu arbori se află în arhetipul „Aspirație inadaptată”, în care sistemele cu valoare naturală ridicată nu sunt susținute de aspirațiile socio-economice ale comunităților locale.

Hartel, T., Olga Réti, K., Craioveanu, C, Gallé, R., Popa, R., Ioniţă, A., Demeter, L., Rákosy, L., Czúcz, B., (2016) Rural social–ecological systems navigating institutional transitions: case study from Transylvania (Romania). Ecosystem Health and Sustainability, 2:2, DOI: 10.1002/ehs2.1206

Principalele constatări:

1. Dinamica SES a pășunilor cu arbori este expusă la dinamica instituțiilor superioare (naționale și supranaționale). Cadrul panarhic poate fi util pentru a înțelege legăturile dintre SES local și dinamica instituțională la nivel superior. 
2. Există o dinamică SES pentru conservarea și durabilitatea pășunilor cu arbori din Transilvania. 
3. Gestionarea istorică și actuală poate servi drept sursă de inspirație pentru durabilitatea pajiștilor cu arbori.

Hartel, T., Plieninger, T (editors) (2014) European wood-pastures in transition: a social-ecological approach. (2014). Earthscan-Routledge. ISBN 9780815395317. 322 pages

Aceasta este o carte editată despre pășunile cu arbori europene.

Hartel, T., Plieninger, T., Varga, A. (2015) Wood-pastures of Europe. Pp 61-76 in Kirby, K., Watkins, Ch. „Europe`s changing woods and forests: from wildwood to managed landscapes” CABI press. ISBN : 978-1-78064-337. 363 pages.

Acesta este un capitol  într-o carte editată.

Plieninger, T., Hartel, T., Martín-López, B., Beaufoy, G., Bergmeier, E., Kirby, K., Mon-tero, M.J., Moreno, G., Oteros-Rozas, E., Van Uytvanck, J., (2015) Wood-pastures of Europe: geographic coverage, social–ecological values, conservation management, and policy implications. Biological Conservation 190, 70–79.

Hartel, T. (2015) Wood-pastures of Romania. Seminar talk at the European Parliament, link here: https://www.youtube.com/watch?v=CzSbo-D1DS8 (TH talk is from minute 29:40).